Diferenta intre fapte si judecati de valoare. Baza factuala, Sursa informatiilor - comentarii pe net.

JUDECĂTORIA CLUJ-N_____

CIVIL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1474/2018

Ședința publică de la 2 7 .02. 2018

 

S-a luat spre examinare pronunțarea hotărârii în cauza civilă formulată de reclamanții M____ V_____ și M____ C_____ M______ în contradictoriu cu pârâtele G_____ DE M____ SRL și C_____ G_____, având ca obiect obligație de a face.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință.

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 23.01.2018 când instanța având nevoie de mai mult timp pentru deliberare a amânat pronunțare a hotărârii pentru data de 06.02 .2018, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru deliberare a amânat pronunțarea hotă rârii pentru data de 13.02.2018, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru deliberare a amânat pronunț area hotărârii pentru data de 27.02.2018 când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin actiunea civila i nregistrata la aceasta instanta sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 16 noiembrie 2016 reclamantii M____ V_____ si M____ C_____ M______ in contradictoriu cu parata Gaeta de M____ SRL au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:

Retractarea articolului cu titlul „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" publicat

Publicarea unui articol de dezmințire, care să aibă o întindere aproximativ egală cu cea a articolului cu titlul „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR". Acest articol de dezmințire să cuprindă scuzele ziarului cu privire la publicarea articolului din 26.09.2016 și cu privire la prejudiciile aduse familiei M____ și a mărcilor aflate în proprietatea reclamantului M____ V_____.

Solicităm ca acest articol de dezmințire să ne fie comunicat în scris anterior publicării, iar acesta să cuprindă și informarea realizată de d-nul M____ V_____ cu privire la mărcile sale;

Acordarea posibilității d-lui M____ V_____ de a prezenta o informare cu privire la mărcile sale (Edil, Hink și Ziki) și la activitatea desfășurată de societățile comerciale ce funcționează sub egida acestor mărci, informare care să facă parte integrantă a articolului de dezmințire;

Să publice într-un comentariu un link către articolul de dezmințire pe fiecare dintre paginile de pe care au preluat comentariile în vederea realizării articolului „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR";

Să acorde daune morale subsemnatului M____ V_____ pentru prejudiciile de imagine aduse acestuia în cuantum de 4.000 (patru mii) de euro precum și s ubsemnatei M____ C_____-M______ pentru prejudiciile de imagine aduse acesteia în cuantum de 4.000 (patru mii) de euro.

Cu cheltuieli de judecată,

In motivare se arata ca , ziarul G_____ de Cluj, deținut și administrat de societatea G_____ de M____ a publicat articolul „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" în data de 26.09.2016 pe pagina de internet a acestui ziar, articol semnat de către jurnalista C_____ G_____.

Încă din subtitlu se realizează un scurt rezumat cu privire la tema abordată arătându-se că în cuprinsul articolului vor fi prezentate poveștile unor tineri ce au trecut prin experiența de fi angajați de către HINK HR, tineri ce au încercat sa se angajeze însă au fost „păcăliți" și au muncit gratis, societatea HINK HR, EDIL IMOBILIARE și ZIKI NETWORK lucrând doar pentru o perioadă de probă în care nu au fost plătiți.

Așa cum rezulta din titlul coroborat cu subtitlul ziarul G_____ de Cluj dorește să aducă în atenția cititorilor un subiect de interes public, actual care șochează și care îndrumă persoanele să nu apeleze la și să nu se angajeze prin intermediul sau în cadrul acestor firme.

Se arata ca jurnalistul s-a rezumat la a prelua de pe alte pagini de internet, de fapt, de pe o singură pagină de internet, comentarii cu privire la firmele HINK, EDIL IMOBILIARE si ZIKI NETWORK, comentarii care nici măcar nu sunt actuale, cu unicul scop de a aduce prejudicii societăților si implicit persoanelor care le administrează/gestionează.

In cazul articolului „Angajații unei firme din Cluj, exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare. Povestirile clujenilor umiliți de firma Hink HR" jurnalistul s-a limitat la a prelua niște comentarii de pe un site de internet fără a le verifica și fără a preciza în cadrul articolului că situația prezentată nu este una de actualitate. comentariile fiind date cu mai mult de 1 an de zile anterior publicării articolului, în unele cazuri chiar aproape 2 ani. Ori, creația intelectuală a jurnalistului, ce trebuie bazată pe o documentare asupra realității și a surselor existente, are ca scop influențarea publicului într-o anumită direcție 1 . însă, prin articolul publicat în data de 26.09.2016 se urmărește doar inducerea în eroare a opiniei publice prin prezentarea unei situații ca fiind adevărată și actuală, însă cele prezentate nu corespund adevărului, subsemnații deținând în acest sens, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Județului Cluj, acte care demonstrează faptul că sunt respectate dispozițiile legale în materia dreptului muncii.

O altă problemă existentă cu privire la acest articol, este faptul ca nu s-a acordat posibilitatea subsemnaților de a ne exprima punctul de vedere cu privire la problemele semnalate în articolul de ziar cu toate că numerele noastre de telefon sunt ușor de găsit pe intemet. Astfel, s-a încălcat și art. 2.2.5 din Codul Deontologic al Jurnalistului Elaborat de Convenția Organizațiilor de M____ care prevede că „în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate."'.

Ori, în cazul articolului de față, jurnalistul nu a depus nici cel mai mic efort pentru a afla numerele de telefon și a ne contacta în vederea exprimării opiniei cu privire la situația prezentată, preferând probabil să publice acest articol astfel cum îl avea deja formulat pentru a strânge cât mai multe vizualizări. Considerăm că și prin acest fapt se poate face dovada relei-credințe a jurnalistului care a dorit să aducă doar un prejudiciu de imagine subsemnaților și a mărcilor aflate în proprietatea subsemnatului M____ V_____.

Nu înțelegem nici necesitatea publicării pozelor subsemnaților în ziar în măsura în care „injustițiile" semnalate prin articolul publicat se referă la mărcile Edil, Hink și Ziki. In opinia noastră nu este justă această abordare, fiind una îndreptată, exclusiv a ne aduce prejudicii de imagine.

Se mai arata ca articolul publicat ne-a adus prejudicii de imagine atât reclamantilor cât și mărcilor Hink, Edil și Ziki, fiind redactat cu rea-credință, cu nerespectarea regulilor deontologice ale profesiei de jurnalist și a regulilor de redactare specifice stilului jurnalistic. Prejudiciile de imagine aduse mărcilor pot fi dovedite prin date statistice ale companiilor ce utilizează mărcile enumerate mai sus.

In drept au fost invocate disp art. 252-257 NC C

La data de 21.02.2017 pârâta G_____ DE M____ S.R.L a formulat intampinare prin care solicită insatnței ca, în urma administrării probatorului, să pronunțe o hotărâre prin care să dispună:

- în principal respingerea cererii de chemare în judecată ca urmare a admiterii:

- excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților,

- excepției lipsei calității procesuale pasive a subscrisei pârâ te;

- în subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată;

Obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Motivele intampinarii sunt expuse pe larg la filele 44-56 din dosar.

La data de 16 martie 2017, reclamantii au formulat extindere de actiune prin care au inteles sa extinda petitele 5 si 6 ale actiunii si fata de parata C_____ G_____ si obligarea acesteia in solidar cu cu G_____ de M____ SRL la acordarea daunelor morale, invocand in drept raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie.

Parata C_____ G_____ a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii in principal ca urmare a admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor iar in subsidiar respingerea cererii ca nefondata cu obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.

Motivele intampinarii sunt expuse pe larg la filele 88-99.

In drept au fost invocate disp art.205 alin.1 C.pr. civ.

La termenul de judecata din data de 27 iunie 2017 au fost unite cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei G_____ De M____ SRL.

Analizand actele si lucrarile dosarului fata de exceptia lipsei calitatii procesuale act ive a reclamantilor se retin urmatoarele:

Calitatea procesuală activă , presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.

Analizand continutul articolului de ziar acesta face referire la cele trei societati Hink, Ziki Network si Edil Imobiliare precum si la perosana reclamantilor, numele acestora parand de mai multe ori pe parcursul articolului, ceea ce duce la concluzia ca reclamantii au calitate procesuala activa, sens in care exceptia urmeazA a fi respinsa ca neintemeiata.

Analizand actele si lucrarile dosarului cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a par atei G_____ de M____ SRL, instanta retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 36 NCPC, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic astfel cum acesta este dedus judecatii.

Reclamantii si-au intemeiat actiunea pe raspunderea pentru fapta proprie a societatii reclamante dar si pe raspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Jurnalistul care a redactat articolul daca nu l-ar fi publicat pe pagina de internet a ziarului si in formatul timparit al acestuia, si-a asumat cuprinsul articolului astfel ca se apreciaza de catre instanta ca aceasta are calitate procesuala pasiva, urmand a respinge exceptia formulata ca neintemeiata. Daca s-a creat sau nu vreun prejudiciu reclamantilor urmeaza a fi analizat pe fondul cauzei.

Analizand actiunea formulata prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate , instanta retine urmatoarele:

La data de 26.09.2016 jurnalista C_____ G_____ a publicat un articol p e pagina de internet a ziarului G_____ de Cluj, având ca temă experiențele unor tineri care au fost recrutați de către firma Hink HR S.R.L. Această companie de recrutare este administrată de către doamna D___ M______ și are ca asociați pe reclamanți.

Subiectul principal abordat în cuprinsul articolul se referă la modalitatea de recrutare a angajaților de către compania Hink HR S.R.L. și experiența avută de aceștia în calitate de salariați la societatățile unde au fost angajați, respectiv Ia Edil Imobiliare sau Ziki Network, societăți administrate de către reclamantul V_____ M____.

Toate informațiile relatate au fost fie preluate de pe forumul www.undelucram.ro și redate cu ghilimele1 în cuprinsul articolului, fie constatate personal, în cursul desfășurării activității de investigare jurnalistică, fiind expuse în cadrul articolului publicat pe pagina de internet a ziarului G_____ de Cluj.

In cauza instanta apreciaza că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 252-257 Cod civil, nefiind în prezența unei încălcări a unor drepturi nepatrimoniale și pe cale de consecință nu se poate dispune angajarea răspunderii civile delictuale

Instanta apreciaza ca ca astfel cum sunt relatate afirmatiile ce apar in articolul mentionat nu sunt de natura a prejudicia onoarea demnitatea sau reputatia reclamantilor, nefiind facute aprecieri privind persoana acestora ci fiind relatate aspecte constatate de catre autorul articolului

Articolul nu contine injurii la adresa reclamantilor , nu se mentioneaza ca acestia ar fi savarsit contraventii sau infractiuni.

Prin articolul supus analizei nu se aduce atingere demnitatii sau vietii private a reclamantilor.

Potrivit dispozițiilor art. 1357 alin. 1) Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar alineatului 2 al aceluiași articol , prevede că, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Din prevederile legale menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții, și anume: existența unui prejudiciu cert, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

Potrivit jurisprudenței CEDO ( cauza Chauvy și alții împotriva Franțe i ) dreptul la apărarea reputației este un drept care, în calitate de element al vieții private, este legat de art. 8 CEDO; reputația unei persoane, afectată de publicarea unei scrisori fiind protejată de art. 8 CEDO. Noțiunea de viață privată cuprinde elemente care se raportează la identitatea unei persoane cum ar fi numele său, fotografia sa, integritatea sa fizică și morală; garanția oferită de art. 8 din Convenție este destinată în principal să asigure dezvoltarea, fără ingerințe din afară, personalității fiecărui individ în relațiile cu semenii, așadar există o zonă de interacțiune între un individ și terț care, chiar și într-un context public, aparține „vieții private”.

In cauza Pfeifer împotriva Austriei (nr. xxxxx/03) Curtea a concluzionat că reputația unei persoane reprezintă o parte din identitatea sa personală și fizică, care privesc viața sa, inclusiv în cadrul unei critici în contextul unei dezbateri publice.

Art. 8 CEDO are ca obiect principal apărarea individului de ingerințele arbitrare ale put erilor publice, nelimitându-se la a pretinde statului să se abțină de la asemenea ingerințe; acestui angajament negativ i se pot adăuga obligații pozitive inerente respectării efective a vieții private sau de familie . Acestea pot necesita adop ­ tarea unor măsuri care vizează respectarea vieții private până și în relațiile indivizilor între ei (art. 8 CEDO aplicându-se și pe “orizontală” în raporturile dintre indivizi cauza X și Y împotriva Olandei pgf. 23 ). Frontiera dintre obligațiile pozitive și negative ale statului în privința art. 8 nu poate face obiectul unei definiții precise; prin ­ cipiile aplicabile sunt, cu toate acestea, comparabile.

Aceste prevederi _________________________ cu dispozitiile art. 10 din CEDO referitoare la libertatea de exprimare, potrivit cărora „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii sau idei fără amestecul autoritătilor publice și fără a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele sa supună societătile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. De aceea, prin protecția libertății de exprimare, nu se ocrotesc doar acele opinii sau informații primite „favorabil sau cu indiferență, ci și pe acelea care pot să ofenseze sau să șocheze autoritățile statului sau o parte a populației”. Exercitarea acestor libertăti ce comportă îndatoriri si responsabilităti poate fi supusă unor formalitati, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevazute de lege , care constituie masuri necesare , într-o societate democratică , pentru securitatea nationala, integritatea teritorială sau siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sănătătii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora , pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecătoresti”.

Dreptul apărat de articolul 10 din CEDO cuprinde, așadar, atât libertatea de opinie, cât și, ceea ce interesează în cauza de fată, dreptul de a primi sau comunica informatii sau idei, sau „libertatea de informare”.

Art.19 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului stabilește că ”orice persoană are deptul la libertatea de opinie și de exprimare, ceea ce implică dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale și acela de a căuta, de a primi și de a răspândi, fără considerații de frontieră, informații și idei prin orice mijloc de exprimare.” Pactul internațional privitor la drepturile civile și politice prevede la art.19, alin.1, că nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale. Alin.2 statuează că „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informatii și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită sau artistică, sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa”. În același timp, alin.3 dispune că exercitarea libertătilor prevăzute la paragraful 2 comportă obligații și răspunderi speciale.

Potrivit jurisprudentei Curtii în materie, libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și această libertate se aplică nu numai pentru „informațiile” sau „ideile” admise cu bună ­ voință sau considerate ca inofensive sau indi ­ ferente, dar și pentru cele care contrariază, șochează sau neliniștesc. Astfel se exprimă pluralismul, toleranța și spiritul de deschidere fără de care nu există o „societa ­ te democratică” ( cauza Handyside contra Regatului Unit hot. din 07.12.1976 ).

Libertatea de exprimare poate fi supusă unor ingerinte, în conditiile alineatului 2 al articolului 10, care trebuie însă să îndeplinească trei exigente: să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim ( dintre cele enumerate limitativ în alineatul mentionat), iar măsura luată să fie necesară într-o societate democratică, cu o privire specială asupra proportionalității ingerinței cu scopul legitim urmărit.

În particular, este necesar să se ia în considerare justul echilibru care urmează a fi asigurat între interesul general și interesele persoanei, statul bucurându-se, în orice ipoteză, de o marjă de apreciere (a se vedea cauza Pfeifer precitată, § 37). În contextul obligațiilor pozitive care rezultă din art. 8 din Convenție, este necesar ca autoritățile interne să asigure un just echilibru în cadrul protecției dreptului reclamantului la reputație, element integrant al dreptului la protecția vieții private și a libertății de exprimare protejate prin art. 10 (a se vedea, cauza Von Hannover contra Germaniei ).

Curtea apreciază că obligația pozitivă care rezultă din art. 8 din Convenție trebuie să fie pusă în discuție dacă afirmațiile în cauză depășesc limitele criticilor acceptabile prin prisma art. 10 din Convenție (cf. mutatis mutandis cauza Chauvy pre ­ ci ­ tată).

În plus, Curtea reamintește că art. 10 alin. (2) din Convenție nu lasă în vreun fel loc pentru restrângerile aduse libertății de exprimare în domeniul discursului politic sau al chestiunilor de interes general. În plus, limitele criticii admisibile sunt mai extinse în privința unui om politic , vizat în această calitate, decât în privința unui simplu particular spre deosebire de acesta din urmă, primul se expune inevitabil și în mod conștient unui control atent al faptelor și gesturilor sale, atât din partea jurnaliștilor, cât și din partea masei cetățenilor; este necesar, în consecință, să arate o mai mare toleranță (a se vedea cauza Feldek împotriva Slovaciei , nr. xxxxx/95).

În practică, Curtea distinge între fapte și judecăți de valoare .

Potrivit jurisprudenței CEDO în categoria judecăților de valoare se încadrează exprimarea opiniei unei persoane asupra calității profesionale, morale și personale ale altuia, în timp ce afirmațiile factuale regrupează exprimarea unor acuzații de a fi comis fapte determinate. După cum s-a apreciat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește judecățile de valoare persoanei care le exprimă nu i se poate impune să facă proba verității celor afirmate, însă acestea trebuie să aibă o bază factuală suficientă. Afirmațiile factuale, însă, sunt susceptibile de proba verității, însă posibilitatea de a sancționare este subsumată de Curte de buna-credință a celui ce face afirmațiile în discuție și de respectarea unei anumite deontologii care impune verificarea informațiilor.

Instanța apreciază că, în speță, afirmațiile din cuprinsul articolului reprezintă judecăți de valoare, întrucât, deși titlul face referire la angajați ai unei firme din Cluj, ce ar fi fost exploatați pe gratis și lăsați cu ochii în soare de către firma Hink H.R., totuși, în titlu apare menționat expres că acestea reprezintă povestiri ale unor clujeni.

Toate comentariile jurnalistului au o baza factuala reprezentatata de comenariile de pe interner, sursa informatiilor fiind ulterior verificata chiar prinprezentarea personala a jurnalistei la un interviu, prin discutia purtata cu A______ L_____ cat si prin convorbirea telefonica acuta cu administratorul HINK HR SRL.

De altfel comentariile aparute pe internet sunt din 2014 iar articolul in litigiu a fost publicat in anul 2016

Referitor la subtitlul „Gogoșile vândute de companie" și experiența avută de către C_______ B. subliniem faptul că pasajele redate în cuprinsul articolului nu au fost modificate, fiind prezentate exact cum au fost relatate de către aceasta pe forumul www.undelucram.ro. în acest sens a fost depus la dosarul cauzei comentariul pentru a dovedi faptul că nu s-au operat modificări la susținerile C________ și că părțile care nu au fost cuprinse în articol nu ar fi pus într-o lumină mai favorabilă societatea Hink HR.

Ca atare, toate poveștile prezentate nu au fost absolut deloc denaturate, iar ceea ce s-a publicat cuprindea cu exactitate tot ceea ce au susținut tinerii recrutați de compania Hink HR.

O altă chestiune invocată de către reclamanți se referă la efortul jurnalistului de a prezenta punctele de vedere ale tuturor persoanelor implicate. Raportat la acest aspect, precizăm că s-a luat legătura cu reprezentantul societății Hink HR pentru a-și expune punctul de vedere, redat de altfel în integralitate în cuprinsul articolului și s-a încercat obținerea numărului de telefon al asociatului V_____ M____, însă acesta nu a dorit să ofere un punct de vedere.

Toate aceste demersuri efectuate de către subsemnata în calitate de jurnalist, nu au fost contestate de către reclamanți, fiind recunoscute de către aceștia. Ca atare, considerăm suficiente investigațiile, eforturile depuse de către autorul articolului în vederea expunerii situației exacte prezentate în articol. Totodată, arătăm faptul că atât societatea, cât și reclamanții aveau posibilitatea și dreptul la replică la fiecare comentariu publicat pe forumul www.undelucram.ro. cât și pe pagina de internet a ziarului G_____ de Cluj.

Astfel, instanța apreciază că, în speță, nu s-a făcut dovada unei fapte ilicite a pârâților, articolul supus analizei nu aduce atingere demnității și intimității vieții private a reclamantelor, acesta reprezintă o judecată de valoare, asupra modalității în care se realiza procesul de recrutare în cadrul societății Hink H.R. și modalitatea în care angajații își desfășoară activitatea în cadrul societății, judecăți de valoare care au o bază factuală suficientă, reprezentată atât de comentariile preluate de pe internet, cât și experiența personală a autorului articolului. Totodată, instanța va reține și buna-credință a autorului care a luat legătura cu persoane din conducerea societății, cerându-le opinia cu privire la articolul ce urma a fi publicat. Având în vedere că s-a apreciat că articolul incriminat nu a cauzat vreun prejudiciu care să impună angajarea răspunderii civile delictuală a autorului articolului, în consecință, instanța constată că nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a paratei C_____ G_____ in calitate de autor al articolului și nici a pârâtei G_____ de M____ S.R.L. în calitate de angajator al pârâtei C_____ G_____.

In ceea ce priveste cuantumul compensatiilor banesti ce au fost solicitate a fi acordate, instanta, va retine ca fata de solutia pronuntata , nu se poate retine necesitatea unei reparatii echitabile pentru repararea vreunui prejudiciu moral care sa fi fost suferit de reclamanti.

Pentru toate aceste considerente instanța urmează a respinge cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor .

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei G_____ de M____ SRL.

Respinge actiunea civila formulata si extinsa de reclamantii M____ V_____ si M____ C_____ M______ ambii cu domic in Cluj-N_____, ___________________. 17, _______________ in contradictoriu cu paratii G_____ de M____ SRL cu sediul in Cluj-N_____, ______________________, _______________ cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat C______ A_____ P___ cu sediul in Cluj-N_____, ______________________. 62, jud. Cluj si C_____ G_____ cu domic procesual ales la Cabinet Vocat C______ P___ cu sediul in Cluj-N_____, ______________________. 62, jud. Cluj

Obliga reclamantii sa achite paratei G_____ de M____ SRL suma de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul si motivele se depun la Judecatoria Cluj-N_____ .

Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.02.2018.

P_________ GREFIER

E________ E____ P____ A__ P_____