Scutirea de la plata taxei de timbru pentru despăgubiri materiale și morale rezultate din accidente auto.

 

Ce reprezintă taxa de timbru.

Taxele judiciare de timbru, în cea mai simplă accepţiune, reprezintă plata efectuată de către orice persoană fizică sau juridică, interesată în rezolvarea pe calea justiţiei a problemelor de natură juridică, plată făcută statului pentru serviciile prestate prin intermediul instanţelor de judecată. Taxa judiciară de timbru este datorată atât pentru cererile şi acţiunile depuse la instanţele judecătoreşti, cât şi pentru cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Taxele judiciare de timbru se stabilesc diferenţiat, în funcţie de posibilitatea de a evalua sau nu obiectul cererilor şi acţiunilor în bani. Pentru fiecare cale de atac sau fiecare fază procesuală justiţiabilul este obligat la plata taxei de timbru, în afara situaţiilor prevăzute de lege. În anumite situaţii prevăzute clar de lege, acţiunile şi cererile depuse la instanţe sau cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă ICCJ pot fi scutite de plata taxei de timbru.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 392 din 29 iunie 2013 Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată. Guvernul a motivat la acea vreme că transformările substanţiale care au avut loc prin adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, nu s-au reflectat într-un mod „adecvat” şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, iar taxele actuale sunt, în cea mai mare măsură, la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie.

Cine datorează taxa de timbru?

Orice justiţiabil, persoană fizică sau juridică interesată într-un act de justiţie, care apelează la serviciile de justiţie prin intermediul instanţelor datorează taxa judiciară de timbru, reprezentând cum am arătat, contravaloarea prestaţiilor serviciilor respective.

Cine este scutit de la plata taxei de timbru?

OUG 80/2013 prevede şi o serie de scutiri la plata taxei de timbru pentru o serie de acţiuni şi cereri sau pentru anumite categorii de justiţiabili.

Astfel, potrivit art. 29 din OUG, sunt scutite următoarele cereri şi acţiuni referitoare la:

a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

b) stabilirea şi plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;

c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întretinere;

d) stabilirea şi acordarea despagubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;

g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

h) exercitarea drepturilor electorale;

i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încalcari ale drepturilor prevăzute la art. 2 si 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii detinuti şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

m) formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare.

n) cererile pentru dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

o) privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.

p) pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de catre instanţă, ci de către prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxa judiciară de timbru.

Conform art. 30, sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

O problemă îndelung dezbătută, cu privire la incidența dispozițiilor art. 29 lit. i) din OUG 80/2013, se referă la obligația de a plăti taxa judiciară de timbru în litigiile privind daunele materiale și morale solicitate de victimele accidentelor de circulatie în situația în care acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare, respectiv existența cauzei penale doar dacă a fost pusă în mișcare acțiunea penală

În acest sens, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 24.10.2017, Judecătoria Sectorului 3 București arată că:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta G.R. a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei (asigurător RCA) și a intervenieintului P.R.A., la plata de despăgubiri materiale și morale ca urmare a prejudiciului suferit în calitate de persoană vătămată.

Prin adresa emisă, instanța a pus în vedere reclamantei să achite taxa judiciară de timbru calculată la valoarea pretențiilor.

Instanța reține că obiectul dosarului îl constituie acordarea de daune materiale reprezentând contravaloarea tratamentelor medicale efectuate pentru petentă în calitate de persoană vătămată și de daune morale ca urmare a accidentului produs din culpa intervenientului forțat P.R.A. față de care s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.pr.pen. și art. 316 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen. în dosarul de urmărire penală.

Cu privire la taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri, instanța va avea în vedere decizia nr. 1827/11.06.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 29 alin. 1 lit. i) din OUG nr. 80/2013 prin care s-a reținut că sintagma cauză penală nu este limitată numai la ipoteza în care s-a pus în mișcare acțiunea penală și aceasta întrucât procesul penal cunoaște mai multe faze, respectiv: urmărirea penală (având ca etape procesuale cercetarea penală și soluționarea cauzei de procuror), judecata, punerea în executare a hotărârilor penale. În continuare, instanța supremă a statuat că împrejurarea că procesul penal a luat sfârșit în faza urmăririi penale nu înseamnă că inexistența cauzei penale care nu poate fi redusă la acest caz acțiunea în despăgubiri pentru prejudiciul creat ca urmare a faptei ilicite este o acțiune decurge dintr-o cauză penală, operând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru.

În prezenta cauză, instanța reține că prin ordonanța din data de 12.06.2017 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, s-a dispus clasarea cauzei privind accidentul de circulație comis la data de 02.02.2017 de către P.R.A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 C.pen. în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b și art. 316 alin. 1 din C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. 3 C.pr.pen. pe motiv că persoana vătămată nu a depus plângere prealabilă în cauză.

Față de această împrejurare, instanța apreciază că acțiunea în despăgubiri formulată de către petentă în calitate de reclamantă prin care solicită daune materiale și morale decurge dintr-o cauză penală, chiar dacă s-a dispus soluția de clasare, din moment ce urmărirea penală constituie o fază a procesului penal, fapt pentru care devin incidente dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din OUG nr. 80/2013.

Cât privește decizia nr. 387/2015 a Curții Constituționale a României, instanța apreciază că aceasta privește ipotezele referitoare la dezincriminarea faptelor penale comise sub imperiul legii vechi și tratamentul juridic aplicabil persoanelor care se află în aceeași situație juridică.

În prezenta cauză, fapta ilicită a fost săvârșită la data de 02.02.2017, fiind incidente dispozițiile noului Cod Penal. Instanța observă că prin ordonanța de clasare din data de 12.06.2017 nu s-a analizat întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. 2 și 3 C.pen cu consecința pronunțării unei soluții de clasare întemeiate pe disp. art. 16 alin. 1 lit.b C.pr.pen. Așadar, din moment ce nu s-a statuat în procesul penal cu privire la existența infracțiunii, instanța consideră că aceste aspecte nu pot fi analizare în acest cadru procesual de natură a atrage aplicarea deciziei anterior menționate. Astfel, împrejurarea dacă în concret fapta era prevăzută de legea penală prin îndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de art. 196 alin. 2 și 3 C.pen. urma a se stabili de organele de urmărire penală, ori, în speță, clasarea a intervenit în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b și art. 316 alin. 1 din C.pr.pen. raportat la alin. 16 alin. 1 lit. e C.pr.pen., nefiind antamate aspectele anterior menționate.

Prin urmare, instanța consideră că cererea de reexamninare taxă de timbru este întemeiată motiv pentru care în temeiul disp. art. 29 alin. 1 lit. i din OUG nr. 80/2013 urmează a o admite și a constata că petenta este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

(Încheierea de ședință din data de 24.10.2017, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 3 București, într-un dosar având ca obiect reexaminare taxă de timbru).