Paguba produsa prin caderea unui copac. Ce autoritate raspunde?

Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie (art. 62 din Legea nr. 215/2001). în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Decizia civilă nr. 255 din 3 iunie 2009

Prin sentinţa civilă nr. 1706/3.09.2008 a Judecătoriei Paşcani, s-a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale a pârâtei Primăria municipiului Paşcani.

S-a respins cererea promovată de reclamantul T.D., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Paşcani, ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 30.04.2008 sub nr. 1565/866/2008 reclamantul T.D. a solicitat instanţei să o oblige pe pârâta Primăria municipiului Paşcani să repare acoperişul blocului în care locuieşte reclamantul şi să-i zugrăvească camera deteriorată din cauza sa.

Analizând probatoriul administrat, instanţa de fond a apreciat întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei invocată din oficiu.

Primăria nu are personalitate juridică şi ca atare nu are capacitate procesuală de folosinţă şi de exerciţiu. Neavând folosinţa drepturilor civile, primăria nu poate fi parte în judecată, conform dispoziţiilor art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Impotriva sentinţei Judecătoriei Paşcani a formulat apel reclamantul T.D., iar prin decizia civilă nr. 889/12 decembrie 2008 a Tribunalului Iaşi a admis apelul declarat de T.D., sentinţa fiind desfiinţată în parte, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se pronunţa asupra cererii formulate în contradictoriu cu Administraţia Domeniului Public.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că reclamantul fiind cel care stabileşte cadrul procesual, instanţa avea obligaţia citării în calitate de pârât şi a Administraţiei Domeniului Public, menţionată în cererea introductivă şi pronunţând hotărârea în contradictoriu cu acest pârât.

In ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Paşcani a fost soluţionată corect, motiv pentru care sentinţa a fost păstrată în această privinţă.

Impotriva deciziei civile nr. 889/12 decembrie 2008 a Tribunalului Iaşi, a formulat recurs Primarul municipiului Paşcani, criticând decizia recurată pentm următoarele motive:

Instanţa de apel a dat o interpretare greşită a dispoziţiilor legale în materie, raportului juridic dedus judecăţii şi, pe cale de consecinţă, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică. A mai susţinut că Administraţia Domeniului Public nu exista nici pe raza municipiului Paşcani şi nici în cadrul Primăriei Paşcani.

Recursul formulat este întemeiat pentru considerentele expuse în continuare.

Reclamantul T.D. a chemat în judecată Primăria municipiului Paşcani, respectiv Administraţia Domeniului Public pentru a-i obliga la repararea acoperişului blocului în care locuieşte şi zugrăvirea unei camere, care au fost deteriorate ca urmare a căderii unui copac peste bloc, copac aflat pe domeniul public.

Prima instanţă, fără a intra în cercetarea fondului, a reţinut în mod nelegal că primăria nu are personalitate juridică şi a respins acţiunea ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

In apelul reclamantului T.D., tribunalul a desfiinţat în parte sentinţa pronunţată, trimiţând cauza spre rejudecare în contradictoriu cu Administraţia Domeniului Public.

Ambele soluţii pronunţate de instanţe sunt greşite, în ce priveşte legitimarea procesuală pasivă în cauză.

Este cert că Primăria municipiului Paşcani a fost chemată în judecată şi a figurat ca pârâtă la prima instanţă, Judecătoria Paşcani, reprezentată în justiţie de Primarul municipiului Paşcani care a şi semnat întâmpinarea de la dosarul de fond, formulând şi recurs.

Potrivit art. 62 din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie, iar art. 21 alin. (2) statuează că unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în justiţie de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Primăria reprezintă, potrivit art. 61 din Legea nr. 215/2001, aparatul de specialitate al primarului în exercitarea atribuţiilor sale executive, fiind reprezentată de acesta.

Aşadar, greşit ambele instanţe au concluzionat că Primăria municipiului Paşcani nu putea fi parte în proces, Primăria municipiului Paşcani reprezentată de Primarul municipiului Paşcani având calitate procesuală pasivă în cauză.

In ce priveşte Administraţia Domeniului Public ca structură funcţională nu exista în organigrama Primăriei municipiului Paşcani şi chiar dacă ar fi existat era un serviciu public din subordinea Primăriei sau a Consiliului local Paşcani, neputând avea calitatea procesuală pasivă distinctă de cea a autorităţii administrative în subordonarea căreia s-ar fi aflat.

Prin urmare, soluţia Tribunalului Iaşi de trimitere a cauzei pentru judecare cu Administraţia Domeniului Public, serviciu ce nu există în structura Primăriei municipiului Paşcani şi nici a Consiliului local Paşcani este nelegală şi pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă, cum Primăria municipiului Paşcani reprezentată în justiţie de Primarul municipiului Paşcani avea calitate procesuală pasivă, instanţa de fond avea obligaţia să se preocupe dacă arborele respectiv era în domeniul privat sau public, dacă în sfera atribuţiilor reglementate de lege pentru activitatea administrativă teritorială a Primăriei municipiului Paşcani (respectiv un compartiment, un serviciu al acesteia) intra şi toaletarea copacului respectiv şi stabilirea elementelor răspunderii civile în crearea pretinsului prejudiciu.

Având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (2) C. proc. civ. şi precum şi faptul că procesul s-a soluţionat fără a se intra în cercetarea fondului, au fost casate hotărârile pronunţate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Paşcani.