Denuntarea unilaterala. Exceptie de neexecutare.

DOSAR NR(...)

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I SECŢIA A VI A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR.120

Şedinţa Publică de la 16.03.2009

Curtea compusă din:

PREŞEDINTE – (...) (...)

JUDECĂTOR - (...) (...) (...)

GREFIER - (...) (...)

…………..

Pe rol fiind, soluţionarea cererilor de apel, formulate de apelanta reclamantă (...) F. (...) şi apelanta pârâtă (...) J. T. AG (fostă J. U. V. E. AG), împotriva sentinţei comerciale nr.4741 din 2.04.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VI a Comercială, în dosarul nr(...).

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au răspuns apelanta reclamantă, reprezentată de avocat dl. E. S. şi apelanta pârâtă, reprezentată de avocat dl. D. E..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:

Părţile prezente, prin apărători, având pe rând cuvântul, au arătat că nu au ajuns la o înţelegere care să ducă la soluţionarea litigiului pe cale amiabilă.

Apelanta reclamantă (...) F. (...), prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat şi probe noi de solicitat.

Apelanta pârâtă (...) J. T. AG solicită efectuarea unei noi expertize contabile, având în vedere caracterul eronat al sumelor rezultate în urma efectuării expertizei contabile în faţa primei instanţe care nu a luat în considerare şi raportul de expertiză depus de expertul contabil autorizat, încuviinţat de către instanţă în calitate de expert parte pentru pârâtă; depune la dosar notă de argumentare a cererii de efectuare a unei noi expertize contabile, un exemplar fiind comunicat apelantei reclamante.

Apelanta reclamantă (...) F. (...), prin apărător, solicită respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize contabile, arătând că proba a fost administrată în faţa instanţei de fond, a fost efectuată completare a raportului de expertiză contabilă, iar părţile au beneficiat de asistenţa unor consilieri experţi la efectuarea expertizei contabile astfel încât, aşa cum este formulată cererea de efectuare a unei noi expertize contabile în cauză, nu poate fi primită.

Curtea deliberând, respinge solicitarea apelantei pârâte referitore la completarea probatoriului cu o nouă expertiză contabilă, apreciind că nu este utilă soluţionării cauzei, constată că în primă instanţă partea a beneficiat de expert consilier şi a avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni la raportul de expertiză.

Părţile prezente, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, declară terminate dezbaterile şi acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanta reclamantă (...) F. (...), prin apărător, solicită admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate, conform motivelor de apel invocate şi ataşate, în scris la dosar; respingerea apelului formulat de pârâtă, ca nefondat şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Apelanta pârâtă (...) J. T. AG, prin apărător, solicită respingerea apelului formulat de reclamantă, ca nefondat pentru motivele arătate prin întâmpinare; admiterea apelului propriu, schimbarea, în tot, a sentinţei apelate, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiată, urmând a se constata că denunţarea unilaterală a contractului despre care s-a făcut vorbire, a avut la bază excepţia de neexecutare a obligaţiilor contractuale de către reclamantă; solicită amânarea pronunţării pentru a depune la dosar concluzii scrise. În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, apelanta pârâtă arată că îşi rezervă dreptul de a le solicita pe calea unei acţiuni distincte.

În replică, apelanta reclamantă, prin apărător, solicită a se lua act că excepţia de neexecutare a obligaţiilor contractuale reprezintă o apărare nouă care nu a fost invocată de apelanta pârâtă în faţa primei instanţe.

C U R T E A

Asupra apelului de fata, deliberand retine urmatoarele:

Prin cererea inregistrata sub nr.3273/2005, pe rolul Tribunalului B, reclamanta (...) F. (...) a chemat in judecata parata J. U. V. E. AG solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige parata la plata sumei de 1.294.868 EURO cu titlul de daune cauzate prin denuntarea unilaterala a protocoalelor de vanzare cumparare de produse de mobilier, incheiatae de parti; cu cheltuieli de judecata.

S-a aratat ca suma reprezinta contravaloare masini, unelte si echipamente – 771.880EURO ;

-contravaloare stocuri de materii prime, materiale si produse semifabricate achizitionate pentru fabricarea produselor J., care nu pot fi utilizare in alte scopuri – 50.550 EURO ;

-diferenta de pret pentru produse J. – 346.145 EURO ;

-diferenta pret la contractul de leasing nr. (...)/08.05.2001 – 126.293, conform protocolului din 06.12.2001.

In motivarea cererii s-a aratat ca intre parti au intervenit 4 protocoale, incheiate la 13.11.2000, 16.10.2001, 06.12.2001 si 16.10.2002 pentru o cifra de afaceri garantata pana la sfarsitul anului 2005 de 44 milioane coroane suedeze, precum si un contract de leasing incheiat la data de 08.05.2000.

In motivarea cererii, s-a aratat ca partile au convenit prin protocoalele incheiate executarea de catre reclamanta la cererea paratei, si livrarea catre aceasta a pieselor de mobilier, urmand ca pretul oscilant, sa fie determinat in functie de un plafon valoric si cantitativ, conditiile de executare cu privire la materiale si tehnologie fiind cele stabilite de J..

In acest scop reclamanta si-a procurat materiale, mateii prime semifabricate si utilaje exclusiv pentru fabricarea produselor J..

Parata nu a comandat cantitatea anuala necesara pentru a opera diminuarea pretului pentru fiecare unitate de produs ; desi parata nu si-a indeplinit propriile obligatii contractuale a formulat pretentii ce nu isi aveau temei in clauzele contractuale, solicitand reducerea preturilor la produsele comandate, pentru care preturile au fost anterior determinate; a solicitat efectuarea de catre reclamanta a unor investitii de mediu nejustificate, pentru care nu exista o obligatie legala sau contracualea in sarcina reclamantei; a procedat la retragerea comenzilor ; a solicitat semnarea D.lor Generale, anexa a conventiilor, fara posibilitatea de negociere a acestora.

Parata a incetat comenzile la 10.07.2004, cu incalcarea obligatiilor asumate prin conventiile incheiate.

In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.969, 970 c.pr.civ., art. 1073 cod civil, art. 1075 cod civil si art. 1082 c.pr.civ.

Prin cerere precizatoare, formulata a 15.09.2005, reclamanta a invederat ca pretentiile solicitate se ridica la suma de 1.294.868 EURO reprezentand 45.061.406.400 lei , pentru care s-a achitat taxa judiciara de timbru in cuantum de 498.946.651 lei.

Prin intampinarea formulata la termenul din 10.02.2006, parata a invocat exceptia de necompetenta materiala a instantelor judecatoresti din Romania, cu consecinta respingerii cererii, ca nefiind de competenta instantelor judecatoresti romane.

S-a sustinut ca prin Conventia intitulata « Termeni si D. Generale de B. pentru furnizarea produselor catre J. », la care reclamanta a devenit parte prin contractul de cumparare nr. 034- 0003 – D./21.03.1991si ulterior prin conventiile incheiate reclamanta si-a insusit termenii generali ai conventieicare la pct. 18.1 prevad ca disputele aparute in legatura cu aplicarea conditiilor sau cu aspecte aparute din acestea vor fi solutionate in conformitate cu regulile Camerei Internationale de Comert, iar arbitrajul are loc la E., potrivit art. 18.2 legea aplicabila fiind cea de la sediul J., legea elvetiana.

Cu privire la capatul de cererea prin care s-a solicitat achitarea diferentei de pret pentru contractul de leasig nr (...)/08.05.2001, precum si la Acordul Suplimentar la acest contract, s-a invocat exceptiea necompetentei generale raportat la prevederile art. 18.alin.1- art. 19.1 din contract si pct. 4 teza I prin care partile au convenit solutionarea litigiilor decurgand din contract si Acordul Suplimentar vor fi rezolvate pe calea arbitrajului , in concordanta cu regulile Institutului de Arbitraj al Camarei de Comert din T., conventiile fiind guvernate de legea Regatului T..

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea ca nefondata a cererii .

In drept parata a invocat dispozitiile art.2, art.115 si urm c.pr.civ. art.3, art.343 indice 2 si urm. c.pr.civ.

Prin cererea depusa la dosarul cauzei, la termenul din 10.03.2006, reclamanta a solicitat, in combaterea exceptiei de necompetenta generala a instantelor judecatoresti romane, incuviintarea probei cu inscrisuri constand in corespondenta partilor, din care rezulta ca reclamanta nu a acceptat clauzele cuprinse in D.le Generale, fara o negociere prealabila a acestora.

Prin precizarile depuse la termenul din 07.04.2006, parata a indicat datele de identificare ale societatii J. U. und E., indicand sediul reprezentantei din Romania.

Prin cererea inregistrata la termenul din 30.06.2006, reclamanta si-a majorat cuantumul pretentiilor cu 500.000 EURO, reprezentand 1.795.000 lei pierderi inregistrate ca urmare a reduceri activitatii efect al denuntari unilaterale a conventiilor ; 500.000EURO reprezentand 1795.000 lei, beneficiu nerealizat, aferent perioadei 01.08. 2004 – 31. 12. 2005, ca urmare a denuntarii conventiilor.

Prin cererea precizatoare, formulata la 25.01.2008, reclamanta a majorat pretentiile cu suma de 2.209.238 EURO(7.514.459 lei) contravaloare utilaje, masini si unelte, stocuri matrii prime si materiale, diferenta pret contract de leasing, pierderi datorate ca urmare a reducerii volumului de activitate, beneficiu nerealizat.

Prin incheierea de la 09.06.2006 instanta a respins, ca neintemeiata, exceptia de necompetenta generala a instantelor romane, retinand ca din probatoriul administrat nu a rezultat insusirea clauzei compromisorii , ca efect al negocieriilor, in urma intervenirii acordului de vointa in conformitate cu art.1.1 din D.le Generale ; cu privire la contractul de leasing s-a apreciat ca pretentiile solicitate nu rezulta din derularea acestui contract, ci se refera la raporturilor juridice guvernate de conventii, prin raportare exclusiv la pretul contracului de leasing, astfel ca nu este incidenta clauza compromisorie stipulata in acest contract.

Prin sentinta comerciala nr. 4741/02.04.2008, Tribunalul B a admis in parte actiunea , a obligat parata la plata sumei de 610.230 EURO, despagubiri, cu cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut concluziile raportului de expertiza contabila, coroborat cu inscrisurile administrate, constatand ca parata nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin Protocolul incheiat la 6.12.2001, comanda efectuata fiind inferioara celei stipulate prin contract, pentru anii 2002 si 2003, beneficiind nejustificat de reducerea de pret operata de reclamanta, conditii in care potrivit art. 06.12.2001 din contract, parata este tinuta a achita diferenta de pret stabilita prin contract, in suma de 346.145 EURO; de asemenea, in temeiul aceluiasi protocol s-a convenit ca, in situatia nerespectarii clauzelor privind cantitatile si valorile minime comandate, valoarea sumei datorate ca pret, in temeiul contractului de leasing, sa se diminueze cu acelasi procent, determinat prin raportare la obligatiile nerespectate.

Retinand ca pentru anul 2004, cantitatea de produse comandate a reprezentat 54,48% din totalul stabilit prin protocol, iar pretul contractului de leasing a fost achitat integral, conform celor stabilite prin expertiza contabila efectuata, s-a dispus resituirea sumei de 264.085 EURO, echivalentul a 45,52% din valoarea comenzii neefectuate.

Au fost respinse, ca neintemeiate capetele de cerere prin care s-a solicitat obligarea la plata despagubirilor reprezentand contravaloare masini, unelte si echipamente achizitionate pentru executarea produselor comandate, in suma de 1.334.500EURO si contravaloare materii prime, materiale si produse semifabricate in valoare de 49.653 EURO, apreciindu-se ca nedovedit prejudiciul, cata vreme bunurile achizitionate au ramas in proprietatea reclamantei.

S-a apreciat ca nu poate fi retinuta culpa paratei in denuntarea unilaterala a contractelor, pentru ca pretentiile reclamantei constand in despagubiri, determinate de aceasta masura, sa fie admise ; cu privire la nivelul de formaldehida, din probatoriul administrat nu a rezultat, cu certitudine, depasirea acestuia astfel ca exceptiea de neexecutare a contractului nu poate fi opusa reclamantei ; s-a mai retinut ca in lipsa unui pact comisoriu, parata nu avea dreptul sa rezilieze unilateral contractul.

Impotriva acestei sentinte au formulat apel partile, invocand motive de nelegalitae si netemeinicie.

In apelul sau reclamanta a invederat ca nu contesta solutia primei instante cu privire la respingerea capatului de cerere avand ca obiect contravaloarea masinilor, utilajelor si echipamentelor, in suma de 1.334.560 lei, ci doar respingrea capetelor de cerere purtand asupra contravalorii stocurilor de materii prime in suma de 49.653 EURO, contravaloare pierderilor cauzate prin denuntarea unilaterala a contractelor in suma de 897.827 EURO, precum si beneficiului nerealizat estimat la 1.111.836 EURO.

In esenta, s-a sustinut ca in mod gresit, prima instanta a respins capatul de cerere privind contravaloarea materiilor prime , a materialelor si a produselor semifabricate achizitionate cu scopul producerii produselor marca J., ramase in stoc ce nu mai pot fi valorificate ; in ceea ce priveste contravaloarea pierderilor si a beneficiului nerealizat prin rezilierea unilaterala, nejustificata de comportamentul contractual al reclamantei, s-a sustinut ca instanta, desi a retinut ca parata nu era indreptatita a rezilia contractul, nu a obligat parata la suportarea prejudiciului cauzat.

S-a mai aratat ca intinderea prejudiciului a fost, stabilita in mod cert, prin expertiza administrata, lipsa beneficiului reprezentand o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiilor asumate de parata.

In drept apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 282 si urm. c.pr.civ.

In apelul sau, parata J. T. AG a solicitat schimbarea sentintei atacate, in sensul respingerii in totalitate a cererii formulate.

In motivele de apel nu a fost criticata masura respingerii exceptiei necompetentei generale a instantelor romane, prin incheierea de la 09.06.2006 si nu a fost reitereata acesta exceptie in apel.

In primul motiv de apel s-a sustinut ca solutia atacata se intemeiaza pe gresita interpretare a materialului probator, cu consecinta retinerii eronate a situatiei de fapt, masura incetarii executarii contractului, de catre parata fiind determinata de neexecutarea obligatiilor corelative asumate de catre reclamanta.

S-a mai aratat ca sentinta atacata se intemeiaza pe motive contradictorii ; desi in cuprinsul considerentelor,instanta retine ca parata nu are dreptul de dispune unilateral rezilierea contractului,in absenta unui pact comisoriu sau a unei hotarari judecatoresti, a incuviintat administrarea expertizei avand ca obiect verificarea modului in care parata si-a executat obligatiile asumate, fara,insa a supune analizei argumentele invocate de catre parata privind exceptia de neexecutare.

Au fost invocate prevederile art. 49, art. 72 si art. 73 din Conventiei Natiunilor Unite asupra contractelor de vanzare internationala de marfuri , incheiata la Viena la 11.04.1980, raportat la prevederile Legii nr. 105/1992, apreciate aplicabile contractelor partilor intrucat contin un element de extraneitate.

Potrivit acestor dispozitii partile unui contract de vanzare internationala de marfuri pot declara unilateral rezolutiunea pentru neexecutarea obligatiilor cocontractantului.

S-a sustinut neindeplinirea obligatiilor asumate de catre reclamanta .

Astfel, produsele au prezentat un nivel suficient de ridicat de formaldehida pentru a determina intreruperea comenzilor, sens in care au fost combatute concluziile expertizei tehnice administrate in cauza fiind invocate, ca relevante, cele cuprinse in expertiza extrajdiciare, efectuate la solicitarea partii .

Reclamanta nu si-a indeplinit obligatiile privind cantitatea si graficul de livrare, din corespondenta partilor rezultand ca la cererea acesteia au fost acceptate numeroase reesalonari ale graficuluide livrare pentru diferite produse; de asemenea reclamanta nu a fost in masura sa asimileze , in timp util productia, livrarile ce au inceput in septembrie 2002, fiind sistate ca urmare a problemelor de calitate in iunie 2003.

S-a invocat nerespectarea dreptului de proprietate intelectuala al J., reclamanta comercializand produsele marca J., fara consimtamantul paratei , catre alte companii de pe piata romaneasca, cu incalcarea art. 2.5 din D.le Generale.

In catalogul de produse F. pentru perioada 2004 – 2005 , pag. 68 fiind prezentate produse marca J. ; de asemenea in brosura de reclama 1/2005 METRO au fost incluse fara acceptul paratei produse marca J..

Cu privire la sumele la care parata a fost obligata, s-a sustinut ca acestea au fost gresit determinate prin expertiza contabila efectuata in cauza, in considerarea unor dispozitii contractuale a caror aplicare presupunea respectarea de catre reclamanta a tuturor obligatiilor asumte intocmai, in situatia in care aceasta nu si-a indeplinit propriile obligatii, neputand invoca culpa in dovedirea pretentilor.

S-a mai sustinut ca solutia instantei porneste de la confuzia dintre diferenta de pret ce ar fi trebuit sa o suporte J. pentru produsele comandate si livrate si diferenta dintre cantitatile convenite prin contract si cele efectiv comandate.

Au fost criticate concluziile expertizei contabile, insusite de instanta, in sensul ca suma retinuta prin raportul intocmit a fost determinata prin raportare la preturi medii, gresit calculate, desi contractul partilor prevedea preturi ferme ; prin aceasta fiind incalcat principiul libertatii de vointa ; de asemenea, s-a aratat ca in detminarea sumelor expertul s-a raportat la alte perioade decat cele stipulate prin contract, facand abstractie de cluza referitoare la conditiile in care opera reducerea de pret, eficienta pana la 31.12.2003 nu pana la 31.12.2005, cum in mod gresit s-a retinut.

In ceea ce priveste suma de 264.085 EURO, reprezentand despagubiri datorate cas urmare a nerespectari obligatiei privind cantitatea si valoarea comenzilor, determinate prin raportare la pretul contractului de leasing, s-a sustinut ca aceasta a fost gresit stabilita de catre expertul care nu a tinut seama de faputl neachitarii integrae a pretului contractului de leading, fiind incidente dispozitiile art. 15.1 din contract prin care locatorul este sanctionat cu plata sumelor scadente, a dobanzilor afereante si eventualele pierderi, la care se adauga obligatia de returnare a echipamentului ; de asemenea, la data incetarii colaborarii nu mai erau incidente dispozitiile protocolului din 06.12.2001, ci incepand cu noiembrie 2002, dispozitiile Protocolului din 16.10.2002, care nu precizeaza cu privire la mantinerea clauzelor.

Prin intampinarea formulata de catre reclamanta s-a solicitat resingerea apelului formulat de catre parata J. T. AG invederandu-se ca instanta de fond a retinut corect ca in cauza nu opereaza exceptia de neexecutare a contractului, parata denuntand unilateral intelegerea partilor, fara ca in cauza sa opereze culpa societatii reclamante , ca urmare a refuzului semnarii D.lor Generale, comunicand in 24.03.2004, ca in situatia nesemnarii anexelor va inceta transmiterea comenzilor.

S-a sustinut ca, in mod corect instanta de fond a retinut ca in lipsa unui pact comisoriu nu se putea denunta unilateral contractul, indiferent de norma incidenta legea S. sau Conventia Natiunilor Unite privind contractele pentru vanzari internationale.

S-a mai aratat ca denuntarea unilaterala a contracului nu putea opera decat in temeiul unei hotarari judecatoresti, instanta nefiind sesizata cu o cerere in acest sens.

Prin intampinarea, formulata la 12.01.2009, parata a solicitat respingerea apelului reclamantei ca nefondat.

In esenta s-a sustinut ca nu pate fi retinuta motivarea instantei referitoare la imposibilitatea denuntarii contractului in lipsa unui pact comisoriu, in cauza parata a opus exceptia de neexectare a contractului, intemeiata pe nerespectarea obligatiilor asumate ;cu privire la contravaloare stocutilor de materiale si materii prime s-a invederatca nu pot fi retinute concluziile raportului de expertiza, intrucat la intocmirea acestuia nu au fost avute in vedere comenzile transmise reclamantei, in temeiul carora bunurile au fost achizitionate, precum si contractele comerciale incheiate de reclamanta, in scopul achizitionarii bunurilor si aprovizionarile efectiv efectuate.

Cu privire la despagubirile in suma de 897.827 EURO, solicitata cu titlul de pierderi inregistrate ca urmare a reduceri activitati si cea de 1.11.836 EURO beneficiu nerealizat s-a sustinut ca determinarea acestora a fost stabilita eronat prin expertiza efectuata, prin raportare exclusiv la conventia partilor din 06.12.2001, fara a lua in considerare modificarea adusa prin Protocolul incheiat la 16.10.2002.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele :

Intre parti a intervenit o intelegere privind derularea unor raporturi contractuale ce au avut ca obiect executarea si vanzarea unor produse marca J., raporturi guvernate de conventii succesive, prima comanda,insotita de conditiile generale acceptate, fiind conventia nr. 034 -003 –D./21.03.1991.

Litigiul poarta asupra reporturilor contractuale ce s-au derulat in temeiul Procoalelor incheiate la 13.11.2000, 16.10.2001, 06.12.2001 si 16.10.2002, pretentiile reprezentand despagubiri conform conventiilor, prin raportare la pretul contractului de leasing nr. (...)/08.05.2001, cu privire la acestea nefiind acceptate D.le Generale de achizitionare/cumparare pentru J..

Conventiilor nu le sunt incidente clauzele cuprinse in D.le Generale, din corespondenta partilor rezultand refuzul exprimat expres de catre reclamanta de a accepta neconditionat clauzele, fara o prealabila negociere a acestora, prin art. 1.1 din D.le Generale, fiind prevazut dreptul vanzatorului de a negocia conditiile vanzarii, cu posibilitatea convenirii, in scris, a unor caluze contrare « in lipsa altor prevederi, convenite in scris, conditiile generale de achizitionare vor fi aplicate tuturor livrarilor efectuate catre J. »

Astfel, cu privire la norma incidenta contractului, constata ca nefiind aplicabile dispozitiile art.18.2 din D.le generale, in conformitate cu dispozitiile art.77 din Legea 105/1992, contractul este supus legii romane.

Retine ca prin protocolul incheiat la 13.11.2000, (...) F. (...) si J. au convenit livrarea produselor marca J., pentru o comanda minima, cu incepere de la 01.09.2001, pentru un pret de 40.000.000 T./an precum si deschiderea unei finantari in sistem de leasing, in vederea achizitionarii de echipamente, in acest sens fiind incheiat contractul de leasing nr.(...)/08.05.2001; protocolul incheiat la 16.10.2001 prin care s-a convenit asupra producerii unor modele noi, stabilindu-se cantitatea si pretul acestora, fara ca pentru nerespectarea comenzilor contractate referitor la cantitate si valoaresa se prevada sanctiuni; protocolul incheiat la 06.12.2001 prin care s-a convenit asupra cantitatilor minime anuale ce urmau a fi comandate pana la 31.12.2003 precumsi asupra preturilor acestora; protocolul din 16.10.2002 prin care s-au contractat produse noi marca J..

Cu privire la apelul formulat de catre reclamanta (...) F. (...), il apreciaza neintemeiat pentru urmatoarele considerente :

Asa cum a rezultat apelul reclamantei poarta asupra sumelor de 49.653 EURO contravaloare stocuri materii prime, materiale si produse semifabricate ; despagubiri reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat prin denuntarea unilaterala a contractului in suma 897.827 EURO pierderi si 1.111.836 EURO beneficiu nerealizat.

In derularea contractului, intre parti au aparut neintelegeri cu privire la insusirea D.lor Generale aplicabile contractelor incheiate de J., parata a ridicat obiectiuni legate de calitatea produselor realizate, pe de alta parte reclamanta a invocat nerespectarea obligatiilor asumate de cumparator privind comenzile minime.

Din corespondenta partilor a rezultat ca din iulie 2004 J. a sistat comenzile, contractul partilor incetand a mai produce efecte.

Fundamentul rezilierii contractelor sinalagmatice il constituie art. 1020 cod civil, conditia rezolutorie este intotdeauna subanteleasa, in cazul in care una din parti nu isi indeplineste angajamentul sau ; potrivit art. 1021 cod civil, rezilierea trebuie sa se ceara in justitie, neexecutarea obligatiilor asumate de una dintre parti nedeterminand desfiintarea de drept a contractului.

In mod corect a apreciat instanta de fond ca in lipsa unui pact comisoriu, a unei sentinte, nefiind investita pe cale reconventionala cu actiune in reziliere nu poate dispune rezolutiunea contractului.

Exceptia de neexecutare, de asemenea, nu poate fi retinuta, intrucat in derularea contractului nu a fost opusa expres .

Mai mult, parte din obligatiile reciproce nu implicau simultaneitatea, pentru productia anumitor obiecte de mobilier fiind convenite doar termene de incepere fara a se fi stabilit termene limita iar sistarea acestora nu a fost solicitata de catre cumparator in temeiul unor obiectiuni legate de calitate in timp ce pentru obligatia corelativa a cumparatorului, efectuarea comenzilor minima, s-au convenit termene limita, in care acesta nu s-a incadrat.

Astfel, J. nu avea posibilitatea opunerii exceptiei de neexecutare, ci doar dreptul de solicita sistarea productie si, in instanta, rezilierea contractului.

In consecinta, in mod corect, s-a retinut culpa J. in neindeplinirea obligatiei principale de a efectua comenzi minime,in temenele prevazute in contracte, neputand opune lipsa de diligenta in gerarea propriilor interese legate de derularea contractului.

Insa, in determinarea prejudiciilor suferite ca urmare a intreruperii unilaterale a contractului, nu poate fi ignorata culpa concurenta a cocontractantului.

Din corespondenta partilor a rezultat ca reclamanta, in mod constant, nu s-a incadrat in graficele de productie si termenele de livrare, la solictarea sa acestea fiind reesalonate in repetate randuri.

Apreciem ca in mod corect au fost inlaturate obiectiunile legate de nerespectarea normelor standard a nivelului de aldehida folosita,probatoriul administrat nefiind concludent, insa produsele executate de reclamanta au prezentat in mod constant scaderi calitative datorate modului greoi de tapitare ce a determinat verificari suplimentare cu consecinta intarzierii productiei.

Reclamanta a incalcat principiile concurentei loaiale.

Chiar daca neacceptate D.le Generale, din conventiile supuse analizei, precum si din atitudinea comerciala a paratei, cunoscuta reclamantei ca urmare a desfasurarii unor raporturilor de durata, rezulta ca, una din conditiile esentiale ale conventiilor incheiate de J., o constituie exclusivitatea.

Reclamanta, incalcand aceasta cerinta, a procedat la valorificarea produselor J. fara consimtamantul paratei direct sau prin intermediari neagreati sau confirmati de aceasta.

In consecinta, desi contractul nu a fost reziliat si exceptia de neexecutare nu poate fi opusa, retinand culpa concurenta a reclamantei in incetarea raporturilor contractuale, apreciaza nedatorate sumele solicitate cu titlul de contravaloare materii prime si materiale procurate in vederea realizarii comenzilor ferme si contravaloarea prejudiciului cauzat prin incetarea contractului.

Cu privire la apelul formulat de J. T. AG, il apreciaza neintemeiat pentru urmatoarele considerente :

Asa cum s-a retinut, obligatia principala asumata de parata, de a efectua comenzile minime convenite, in termenele stipulate nu a fost respectata din motive neimputabile reclamantei, cauzele de care s-a prevalat parata invocand exonerarea de raspundere, intervenind ulterior implinirii termenului limita prevazut in contract.

Potrivit conventiilor din 13.11.200 ; 16.10.2001 si 06.12.2001, in situatia nerespectarii comenzilor minime convenite, nu mai opera diminuarea preturilor, J. fiind tinuta sa achite preturile initial stabilite, despagubire datorata fiind in suma de 346.145 EURO.

In acest sens vor fi retinute concluziile expertizei judiciare, apreciind ca, obiectiunile formulate de parata au fost cenzurate de expert si inlaturate de instanta in mod jusitificat.

De asemenea, parata, in apel, nu a solicitat refacerea raportului de expertiza.

Prin conventiile incheiate la 13.11.2000, 06.12.2001 s-a convenit, de asemeea, pentru situatia in care conditiile conventiei nu vor fi respectate de J. valoarea finantarii in sistem leasing sa se diminueze automat cu procentul obligatiilor nerespectate.

Apelanta a sustinut ca despagubirile acordate in temeiul acestei clauze nu sunt datorate, intrucat perioadei pentru care sunt solicitate ii sunt incidente conditiile conventiei incheiate la 16.10.2002, care nu contin o astfel de sanctiune.

Din analiza termenilor conventiei a rezultat ca sanctiunile privind diminuarea pretului contractului de leasing cu procentul in care nu au fost respectate obligatiile de a comanda numarul minim de produse nu poarta asupra unei perioade determinate ci asupra anumitor produse,contractate prin contractele din 13.11.2000 : Model – fotoliu si taburet E. ntur si mdb comanda minima de 200.000 E../an incepand cu 01.09.2001 si prin conventia din 06.12.2001fotolii E. fag si stejar 200.000 E., taburete E. 80.000 E. fag stejar, set mese fag stejer 150.000bc comanda minima pana la 31.12.2003.

D. minime nu au fost respectate de catre parata decat in parte, din expertiza efectuata rezultand pentru conventia din 06.12.200, un procent neonorat de 45,52%, cu care a fost diminuat pretul contractului de leasing.

Vor fi inlaturate si apararile formulate de catre parata intemeiate pe neexecutarea intocmai a contractului de leasing, in sensul ca nu au fost achitate ultimele doua rate ale acestuia, retinand ca executarea acestui contract nu are relevanta in prezentul litigiu, sumele datorate in temeiul contractului de excutie si vanzare, fiind doar determinate prin raportare la contractul de leasing.

In consecinta apreciind legala si temeinica sentinta atacata, in conformitate cu dispozitiile art. 296 c.pr.civ. va respinge apelurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate apelurile formulate de apelanta reclamantă (...) F. (...) cu sediul în B,(...)-76, sector 1, şi apelanta pârâtă (...) J. T. AG (fostă J. U. V. E. AG)cu sediul în ales la Societatea Civilă de Avocaţi ”E. & G.” în B, Str. (...) (...) - V. int. D. II, nr.26-28, .5, sector 1, şi cu sediul în B, BD. (...) (...), nr.1, (...) .TR.3, .4, .406-412, sector 4, împotriva sentinţei comerciale nr.4741 din 2.04.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VI a Comercială, în dosarul nr(...), ca nefondat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 16.03.2009.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR,

(...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER,

(...) (...)

Red.Jud.C.Ş.

Tehnored.C.J.E.

4 ex.